Așa o situație....

Așa o situație....

Jurnaliștii unui portal de știri național au găsit pe youtube publicat un filmuleț video al unui activist civic și în baza acestuia au scris o știre, fără a indica sursa sau a cere permisiunea autorului. Ulterior, activistul civic, a văzut materialul jurnalistic, a abordat echipa, întrebînd-ui, de ce nu i-au cerut permisiunea cînd au realizat materialul și de ce nu au indicat sursa?! Jurnaliștii s-au cam bîlbîit, nu știau ce să-i răspundă. Activistul civic a solicitat șretgerea materialului de pe site, ceea ce s-a și întîmplat, plus achitarea unei sume de bani, drept recompensă pentru prejudiciu moral cauzat prin preluarea materialului video.

Atag atenția, filmulețul era în spațiul public. El putea să fie preluat de oricine. 

La întrebarea dacă autorul putea fi identificat, ca să i se ceară, permisiunea, jurnaliștii nu puteau răspunde. Să admitem că asta a fost gafa lor. Dar filmulețul cu pricina nu era ocrotit de drepturile de autor, cel puțin nu era nici o inscripție sau semn distinctiv care ar fi indicat asta. De asemenea, el nu avea temei pentru a cere bani de la portalul de știri. 

Epopeea însă nu s-a sfîrșit aici. Din spusele jurnaliștilor, activistul civic s-a adresat la unul din sectoarele de poliție din sectorul Buiucani, cu ”rugămintea” de a verifica legalitatea activității portalului cu pricina. De acolo, un oarecare ofițer din cadrul Direcțiai de Investigare a Fraudelor Economice a venit la sediul portalului de știri, făcînd copii de pe actele de constituire, cerînd să i se prezinte explicații în scris despre legalitatea activității lor.

Jurnaliștii cam speriați nu știau cum să procedeze. Au solicitat consultație juridică pe marginea acestui caz.

Li s-a recomandat:

1) Să nu le fie frică, să nu panicheze. Activistului civic să nu-i dea nici un leu de 1. 

Dacă are dorință, lasă să se adreseze în instanță, să demonstreze că i s-au încălcar drepturile de autor asupra filmulețului video. Și dacă instanța îi va găsit vinovați pe jurnaliști, atunci vor răspunde în fața legii, suportînd consecințele acșiunilor lor. 

2) Acțiunile jurnaliștilor nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de articolul 185 prim din Codul Penal al RM și nici a cele de la articolul 96 din Codul Contravențional.

3)La moment, legislația națională nu reglementează expres modul de activitate a portalurilor de știri. Fondatorii portalului de știri au întemeiat un SRL, printre activitățile căruia se regăsește și activitatea jurnalistică. Din spusele jurnaliștilor, sunt cu actele în regulă.

4) Li s-a recomandat, să nu facă nici un fel de explcație în scris. În caz că mai vine nenea polițai pe la ei, să solicite prezentarea autorizația judecătorului de instrucție pt tot felul de acțiuni procedurale, fie ridicare de copii de pe acte, percheziții, etc. Sau să aștepte să fie citați legal, să li se aducă la cunoștință de ce faptă ”socialmente periculoasă” sunt bănuiți. Li s-a spus de asemenea că au dreptul să fie asistați de un apărător în cazul în care organele de drept mai vin pe la ei sau îi ”invită pe ospeți”. Li s-a adus la cunoștință că pot solicita un apărător garantat de stat în caz de necesitate.

În această situație constat un nivel scăzut al culturii juridice printre jurnaliști. 

Defapt, chestia cu indicarea sursei și permisiunea autorului de a utiliza un anumit material li se spune studenților de la jurnalism încă de prin primul an de facultate... Plus că mai e și prevăzut de Legea Presei...

Trist, că toate ”bubele” și le fac cu mîna propre...din prostie sau neștiință. Iar apoi caută umăr să se plîngă..

Nu putem trece cu vederea nici depășirea atribuțiilor domnului care reprezintă organele de drept...dar asta e altă poveste.

Tipuri de sancţiuni aplicate în cazul încălcărilor realizate în domeniul activităţii financiare.

Conduita oamenilor este exprimată în acţiuni sau în abţinerea de la săvârşirea unor acţiuni prin care subiecţii  de drept îşi exercită drepturile sau îşi asumă obligaţiile pe care le au. Comportarea conştientă, responsabilă a oamenilor este cea care are valoare juridică având astfel ca efect atragerea răspunderii juridice.

Răspunderea juridică este acea formă a răspunderii sociale stabilită de către stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit şi care determină suportarea consecinţelor corespunzătoare de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forţei de constrângere a statului în scopul restabilirii ordinii de drept uzate.

Încălcarea normelor dreptului financiar poate îmbrăca forma unor acţiuni sau inacţiuni cărora legea le dă caracterul de fapt juridic şi care pot avea grade diferite de pericol social. Pericolul social în domeniul dreptului financiar se exprimă în principal prin determinarea volumului resurselor financiare publice care se cuvin statului sau colectivităţilor locale, precum şi prin încălcarea unor reguli fundamentale care stau la baza organizării sociale în ceea ce priveşte contribuţia fiecărui cetăţean  la acoperirea cheltuielilor publice.

Formele sancţiunii juridice sun : răspunderea penală, civilă, contravenţională, disciplinar materială se regăsesc şi cu privire la încălcarea normelor juridice de drept financiar în special cu privire la execuţia şi realizarea bugetului public.

Sancţiunea penală – reprezintă cea mai gravă formă  a răspunderii juridice. Aceasta constă în dreptul statului exercitat prin instituţiile sale de a lua măsuri de constrângere prin aplicarea unei pedepse persoanei vinovate de săvârşirea unei infracţiuni. Această răspundere poate fi angajată numai pentru fapte ilicite prevăzute în lege ca infracţiuni. În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzută de legea specială, satisfacerea interesului statului în calitate de parte vătămată constând în acoperirea integrală a prejudiciului de către autor  în cursul urmăririi penale sau al judecăţii până la primul termen de judecată, pot constitui cauze de nepedepsire sau cauze de reducere a pedepselor.

Răspunderea penală pentru infracţiuni legate de executarea bugetului de stat, este atât persoanelor încadrate în muncă cât şi  pentru celelalte persoane fizice.

Persoanele încadrate în muncă având atribuţii în domeniul financiar fiscal pot fi  subiecţi activi ai unor infracţiuni specifice  cum sunt;

-  infracţiuni contra avutului public ca; delapidare, gestionare frauduloasă, înşelăciune, furt, abuz de încredere, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, etc.;

- infracţiuni de deturnare de fonduri constând în schimbarea destinaţiei alocaţiei bugetare;

Contribuabilii persoane fizice sau juridice răspund penal pentru infracţiuni specifice cum sunt; - infracţiuni de fals în declaraţii; - infracţiuni prevăzute în legea pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; -  infracţiuni de evaziune fiscală, etc.

Infracţiunile de evaziune fiscală sunt fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi constă în;

▫ ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

▫ omisiunea în tot sau în parte a evidenţierii în actele contabile sau în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Actualul Cod Penal pentru prima data in Republica Moldova a inclus persoana juridical printer subiectii infractiunii. La articolul 63 din codul sus mentional, este stabilita lista exhaustive a pedepselor care pot fi aplicate persoanelor juridice, si anume :

o   Amenda

o   Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate

o   Lichidarea

Amenda se aplica in calitate de pedeapsa principal. Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate si lichidarea acesteia se aplica atit ca pedepse principale cit si complementare. Dar Codul Penal continue si o exceptia , la articolul 21 alin.3, 4, 5 unde este reglementat ca persoana juridica, cu exceptia autoritatilor publice, este pasibila de raspundere penala pentru o fapta prevazuta de legea penala daca exista una din urmatoarele conditii:

-          Persoana juridical este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a dispozitiilor directe ale legi, ce stablesc indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei anumite activitati.

-          Persoana juridical este vinovata de efectuarea unei activitati de nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate.

-          Fapta care cauzeaza sau creaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanei, sacietatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei persoanei juridice sau a fost admisa, sanctionata, aprobata, utilizata de organul sau persoana imputernicita cu functie de conducere a persoanei juridice respective.

Persoanele juridice, cu exceptia autoritatilor publice, raspund penal pentru infractiunile pentru savirsirea carora este prevazuta sanctiunea pentru persoanele  juridice in partea speciala a Codului Penal.

            In cazurile prevazute la art. 21 alin. 3 Cod Penal, marimea amenzii pentru persoanele juridice se stabileste in limitele de a 500 la 10000 u.c. , in functie de caracterul si gravitatea infractiunii savirsite, de marimea daunei cauzate, luindu-se in consideratie situatia economic-financiara a persoanei juridice. In caz de eschivare cu rea-vointa a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instant de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata a amenzii cu urmarirea patrimoniului. Amenda in calitate de pedeapsa complementara poate fi aplicata numai in cazurile in care ea este prevazuta ca atare pentru infractiunea corespunzatoare. 

            Pedeapsa unei personae juridice de dreptul de a exercita o anumita activitate consta in stabilirea interdictiei de a incheia anumite tranzactii, de a emite actiuni sau alte titluri de valoare, de a primi subventii, inlesniri si alte avantaje de la stat sau de a exercita alte activitati. Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate poate fi limitata la un anumit teritoriu sau la o anumita perioada a anului si se stabileste pe un termen de pina la 5 ani sau pe termen nelimitat (art.73 C.P.).

            Lichidarea persoanei juridice consta in dizolvarea acesteia, cu survenirea consecintelor prevazute de legea civila. Lichidarea persoanei juridice se stabileste in cazul in care instant de judecata constata ca gravitatea infractiunii savirsite face imposibila pastrarea unei atare personae juridice si prelungirea activitatii ei (art. 74 C.P.).

Răspunderea civilă  –poate fi sub forma răspunderii contractuale sau  delictuale . În domeniul execuţiei bugetare poate fi trasă numai răspunderea delictuală atunci când se încalcă  obligaţia instituită prin lege.

În domeniul execuţiei  bugetare, răspunderea materială are ca subiecţi activi salariaţi din cadrul societăţii comerciale şi a altor agenţi economici, plătitori  de impozite şi taxe pentru neplata integrală şi la termen a sumelor de bani datorate bugetului de stat. Sancţiunea constând în  majorări de întârziere  se poate aplica direct salariatului cu atribuţii specifice, ori unităţii, situaţie în care aceasta, folosind procedurile legale  se va îndrepta împotriva  salariatului vinovat.

Sancţiunea administrativă –una din sancţiunile administrative din domeniul fiscal o reprezintă majorările de întârziere pentru neplata la termen a impozitelor şi taxelor la care este obligată persoana fizică şi sau persoana juridică.

În materie fiscală, abaterile cele mai frecvente sunt contravenţiile. Contravenţia este fapta săvârşită cu vinovăţie  care prezintă un pericol social redus, mai redus decât infracţiunea şi este prevăzută şi sancţionată ca atare prin legi, decrete, sau alte acte normative.

În domeniul fiscal, contravenţiile se împart în  2 categorii;

● contravenţii săvârşite de salariaţi în cadrul societăţilor comerciale cărora le revin îndatoriri de serviciu  privind calculul şi plata taxelor şi impozitelor;

● contravenţii săvârşite de contribuabili persoane fizice particulare.-

Sancţiunea contravenţională poate consta în avertisment, amendă contravenţională, confiscare a bunurilor  şi materialelor. Împotriva procesului verbal de constatare se poate face plângere în termen de 15 zile de la  comunicării acestuia, iar plângerea va fi soluţionată de judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.

Aplicarea sancţiunii amenzii se prescrie  în termen de 3 luni de la săvârşire faptei, iar în domeniul fiscal se prescrie în termen de 1 an. Executarea sancţiuni se prescrie în termen de 5 ani.

In conformitate cu prefederile articolului 32 aliniatul 5 al Codului Contraventional al Republicii Moldova , in vigoare din 31.05.2009, sanctiunile contraventionae aplicabile persoanelor juridice sunt :

·         Amenda

·         Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate, care poate fi aplicata si ca o sanctiune complementara.

Amenda aplicata persoanelor juridice poate varia de la 10 la 500 u.c. (1 u.c.= 20 lei). In cazul in care ea nu a platit benevol si integral amenda, in decurs de 30 de zile de la data stabilita, pedeapsa poate fi inlocuita cu privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate pe un termen  de la 6 luni la un an (art. 37 alin. 7, 8 Codul Contraventional).

Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfasura o anumita activitate  (art. 39 Codul Contraventional). Aceasta pedeapsa consta in stabilirea interdictiei de a incheia anumite tranzactii, a emite actiuni, alte titluri de valoare, de a primi inlesniri sau alte avantaje de la stat sau de a desfasura alte activitati. Aceasta sanctiunea poate fi limitata la un anumit teritoriu sau la o anumita perioada a anului si este stabilita pe un termen de la 3 luni la un an.

O amplă reglementare a sancţiunilor din domeniul dreptului financiar se conţine în Codul Fiscal al R.M. Codul prevede că pentru împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încaperile de productie, în depozite, în locurile de pastrare a bunurilor, în spatiile comerciale si în spatiile cu o alta destinatie, prin neprezentarea de explicatii, date, informatii si documente, necesare organului fiscal, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte actiuni sau inactiune se sanctioneaza cu amenda de 3000 de lei. Neexecutarea deciziei organului fiscal de suspendare a operatiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se sanctioneaza cu amenda în proportie de 30% din suma trecuta la scaderi în perioada de nesuspendare a operatiunilor. Pentru neexecutarea cerintelor din citatia organului fiscal, persoanele fizice se sanctioneaza cu o amenda în marime de 1000 de lei, persoanele juridice – în marime de 3000 de lei, iar neexecutarea cerintelor din citatia bancara se sanctioneaza cu amenda de 10000 de lei. Pentru desfasurarea unei activitati fara a avea masina de casa si de control, în cazul în care actele normative în vigoare prevad folosirea ei, codul prevede că se sanctioneaza cu amenda de 5000 de lei pentru fiecare caz de încalcare.  Desfasurarea unei activitati fara utilizarea masinii de casa si de control existente sau cu utilizarea masinii de casa si de control defectate, nesigilate sau neînregistrate la organul fiscal, se sanctioneaza cu amenda de 6000 de lei pentru fiecare caz de încalcare. Transportarea calatorilor în microbuz, autobuz, autocar, autocar clasificat pe stele pe rutele interurbane fara bilete, fara bon de casa emis de masina de casa si control cu memorie fiscala sau fara document de stricta evidenta cu pret fixat, confectionat în modul stabilit de Guvern, se sanctioneaza cu amenda în marime de 6000 de lei pentru fiecare caz de încalcare. Desfasurarea unei activitati fara instalarea si asigurarea posibilitatii de achitare a platilor prin intermediul terminalelor POS, în cazul în care actele legislative în vigoare prevad folosirea acestora, se sanctioneaza cu amenda de 6000 de lei pentru fiecare caz..
      Neprezentarea, prezentarea cu întîrziere sau prezentarea organului fiscal a unor informatii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui (filialelor, reprezentantelor, sucursalelor, sectiilor, magazinelor, depozitelor, unitatilor comerciale etc.) se sanctioneaza cu amenda de 4000 de lei. Modificarea sau închiderea de catre institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) a contului bancar al contribuabilului (cu exceptia conturilor de credit, de depozit la termen si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) fara certificatul organului fiscal ori cu încalcarea regulilor stabilite de legislatie sau neprezentarea ori prezentarea tardiva organului fiscal a informatiei despre modificarea sau închiderea contului bancar al contribuabilului (cu exceptia conturilor de credit, de depozit la termen si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 8.000 de lei. Efectuarea de catre institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) a unor operatiuni pe contul bancar al contribuabilului (cu exceptia conturilor de credit, de depozit la termen si provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum si a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecti ai activitatii de întreprinzator) fara ca organul fiscal sa confirme luarea la evidenta a contului bancar deschis se sanctioneaza cu amenda în proportie de 30% din sumele înscrise în acest cont. Neînregistrarea în calitate de platitor de T.V.A. sau de subiect al impunerii cu accize se sanctioneaza cu amenda în marime de 10% din volumul de livrari impozabile, exceptînd cazurile de livrari impozabile destinate numai exportului. Neprezentarea sau prezentarea tardiva la organul fiscal de catre contribuabil a informatiei despre contul bancar deschis în strainatate se sanctioneaza cu amenda în marime de 5.000 lei pentru fiecare cont bancar.

      Întocmirea incompleta si/sau neconforma a documentelor de evidenta si/sau a darilor de seama fiscale, cu exceptia celor specificate la art.92 alin.(3), (4), (7), (8) si (9), se sanctioneaza cu o amenda în marime de 200 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 5000 de lei. Folosirea blanchetelor de documente primare de un alt model decît cel stabilit prin act normativ în vigoare, precum si folosirea tipizatelor de documente primare plastografiate sau straine (inclusiv facturile fiscale) se sanctioneaza cu amenda egala cu suma operatiunilor economice înscrise în astfel de documente.. Se sanctioneaza cu amenda în marime de 10% din valoarea tranzactiei cu marfurile de importanta sociala, a caror lista este aprobata de Guvern, dar nu mai putin de 500 de lei, în cazul neindicarii în factura si/sau în factura fiscala sau în cazul indicarii eronate a:

– pretului de livrare pentru o unitate inclusiv T.V.A., fixat de producatorul marfurilor – la marfurile produse pe teritoriul tarii; sau

– pretului de achizitie inclusiv T.V.A. – la marfurile importate pentru care este stabilita cota-standard a T.V.A.; sau

– pretului de achizitie exclusiv T.V.A. – la marfurile importate pentru care este stabilita cota redusa a T.V.A.

       Încalcarea termenelor stabilite de legislatie pentru înregistrarea mijloacelor banesti în conturile bancare ale agentilor economici se sanctioneaza cu amenda de 10% din suma neînregistrata în termen. Înregistrarea mijloacelor banesti, obtinute din comercializarea de marfuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii, în conturile de depozit sau în alte conturi bancare eludîndu-se conturile curente în moneda nationala sau în valuta straina se sanctioneaza cu amenda de 5% din suma înregistrata. Neexecutarea sau executarea tardiva al ordinului de plata si/sau a ordinului incaso privind stingerea obligatiei fiscale în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloace banesti la contul bancar se sanctioneaza cu amenda, pentru fiecare zi de întîrziere, de 2% din suma care trebuie platita. Încalcarea termenelor de înregistrare în conturile Trezoreriei de Stat a sumelor încasate de la contribuabil se sanctioneaza cu amenda, pentru fiecare zi de întîrziere, de 5% din suma neînregistrata în termen. Neprezentarea sau prezentarea tardiva de catre institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) la organul fiscal a informatiei despre înscrierea în contul bancar al contribuabilului a mijloacelor banesti, în cazul suspendarii operatiunilor la acest cont, se sanctioneaza cu amenda în marime de 1% din suma înscrisa în cont pentru fiecare zi de neprezentare sau de întîrziere. Neexecutarea sau executarea eronata de catre institutia financiara (sucursala sau filiala acesteia) a ordinelor de plata privind achitarea obligatiilor fiscale fata de bugetul public national în conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil se sanctioneaza cu amenda de 200 de lei pentru fiecare caz de ordin de plata neexecutat sau executat eronat.

         Neprezentarea darii de seama fiscale sau prezentarea tardiva a acesteia se sanctioneaza cu o amenda de 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaza sa fie varsata la buget si care trebuie sa fie indicata în darea de seama fiscala mentionata, iar pentru acciz – de 5% din suma accizului care trebuie sa fie indicat ca fiind calculat, în cazul în care perioada pentru care nu s-a prezentat darea de seama fiscala nu depaseste o luna, majorîndu-se, în cazul neprezentarii ulterioare a darii de seama fiscale, cu 5% din suma impozitului sau taxei care urmeaza sa fie varsata la buget si care trebuie sa fie indicata în darea de seama fiscala mentionata, iar pentru acciz – cu 5% din suma accizului care trebuie sa fie indicat ca fiind calculat pentru fiecare luna urmatoare sau cu o cota din aceste 5% în cazul în care luna este incompleta. Totodata, în ansamblu, marimea amenzii nu trebuie sa depaseasca 30% din suma impozitului sau taxei.  La prezentarea darii de seama corectate, contribuabilului nu i se aplica amenda în cazul în care nu este prejudiciat bugetul.  În cazul micsorarii (diminuarii) venitului impozabil declarat de catre contribuabilul care aplica cota zero la impozitul pe venit, se aplica o amenda în marime de 15% din suma nedeclarata (diminuata) a venitului impozabil.

      Diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea catre organul fiscal a unei dari de seama fiscale cu informatii sau date neveridice  se sanctioneaza cu amenda egala cu 30% din suma diminuarii. Eschivarea de la calculul si de la plata impozitelor, taxelor, prin nereflectarea în evidenta si, respectiv, neprezentarea darilor de seama, se sanctioneaza cu amenda în marimea impozitului, taxei nedeclarate. Neplata sau plata incompleta a impozitului pe venit în rate se sanctioneaza cu amenda în cuantum calculat, în modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilita pentru plata acestui impozit si data stabilita pentru prezentarea declaratiei fiscale. Suma neplatita a impozitului pe venit se determina ca diferenta dintre impozitul calculat si platit de contribuabil si impozitul pe care acesta era obligat sa-l plateasca. Impozitul pe venit care urmeaza a fi platit reprezinta cea mai mica marime din impozitul calculat care urma sa fie platit în anul precedent sau 80% din suma definitiva a impozitului din anul curent, scazîndu-se trecerile în cont (cu exceptia impozitului platit în rate). Sanctiunea nu se aplica în cazul în care impozitul pe venit ce urmeaza a fi platit este mai mic de 500 de lei.

     Lipsa timbrelor de acciz, "Timbrelor de acciz. Marcilor comerciale de stat" la marfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciz, "Timbre de acciz. Marci comerciale de stat" falsificate ori nevalabile se sanctioneaza în cazul în care contribuabilul comercializeaza, transporta sau depoziteaza marfuri fara timbre de acciz, "Timbre de acciz. Marci comerciale de stat" sau cu timbre de acciz, "Timbre de acciz. Marci comerciale de stat" falsificate ori nevalabile, cu amenda în marimea valorii de piata a marfii transportate aflate în stoc, dar nu mai putin de 7000 lei pentru fiecare caz.

Comercializarea tigaretelor cu filtru ce nu se regasesc în listele ce cuprind preturile maxime de vînzare cu amanuntul declarate de catre agentii economici producatori si importatori se sanctioneaza cu amenda de 50% din valoarea tigaretelor cu filtru aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la pretul de comercializare, dar nu mai putin de 1000 de lei. Comercializarea tigaretelor cu filtru la preturi mai mari decît preturile maxime de vînzare cu amanuntul declarate sau, începînd cu 1 ianuarie 2009, fara indicarea pretului maxim de vînzare cu amanuntul declarat si a datei fabricarii imprimate pe ambalaj (pe pachetul de tigarete cu filtru), se sanctioneaza cu amenda în marime de 50% din valoarea tigaretelor cu filtru, aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la pretul de vînzare cu amanuntul, dar nu mai putin de 1000 de lei, cu confiscarea tigaretelor care nu au imprimate pe ambalaj (pe pachetul de tigarete cu filtru) pretul si data fabricarii.

Pentru împiedicarea functionarului fiscal de a efectua executarea silita a obligatiei fiscale persoanele fizice se sanctioneaza cu amenda în marime de 1000 de lei, iar agentii economici – în marime de 5000 de lei. Neacceptarea spre pastrare de catre contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu functie de raspundere a bunurilor sechestrate se sanctioneaza cu amenda, aplicata persoanei fizice, de 1000 de lei, iar persoanei juridice – de 5000 de lei. Delapidarea, înstrainarea, substituirea sau tainuirea bunurilor sechestrate de catre persoana careia i-au fost încredintate spre pastrare sau de catre persoana obligata sa le asigure integritatea, conform legii, se sanctioneaza cu amenda egala cu valoarea bunurilor sechestrate, care au fost delapidate, înstrainate, substituite sau tainuite. Efectuarea de operatiuni cu valori mobiliare sechestrate, dupa sistarea operatiunilor, se sanctioneaza cu amenda, aplicata contribuabilului si registratorului, a cîte 20% din suma operatiunii.

 L E G E cu privire la Banca Nationala a Moldoveinr. 548-XIII din 21.07.95 in articolul 75 prevede ca :

Banca Nationala, în caz de descoperire a încalcarilor legii sau a actelor sale normative,

poate întreprinde urmatoarele masuri:

a) sa faca un avertisment în scris;

b) sa încheie un aranjament cu institutia care a încalcat legislatia, prevazînd masuri de

înlaturare a încalcarilor;

c) sa aplice si sa perceapa incontestabil amenda pîna la marimea tripla a venitului obtinut

sau a prejudiciului cauzat, însa în nici un caz mai mica decît marimea salariului mediu lunar

înmultit cu numarul de zile cît a continuat încalcarea plus costul cheltuielilor, suportate de Banca

Nationala în procesul examinarii încalcarilor, si platile relevante în favoarea tertilor;

d) sa suspende temporar activitatea partial sau total;

e) sa retraga licenta, autorizatia eliberata.

L E G E A Curţii de Conturi nr. 261-XVI din 05.12.2008 in articolul 27 prevede răspunderea personalului cu atribuţii de audit public. Personalul cu atribuţii de audit public, pentru încălcările comise, răspunde administrativ, civil şi penal în conformitate cu legislaţia, fiind sancţionat şi disciplinar, inclusiv în cazurile:

a) denaturării rezultatelor auditelor efectuate;

b) prezentării de date eronate atît Curţii de Conturi, cît şi altor organe;

c) încălcării prevederilor referitoare la incompatibilităţile prevăzute de legislaţia serviciului public, precum şi a interdicţiilor stabilite de Codul deontologic al angajatului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi;

d) săvîrşirii de fapte care afectează prestigiul instituţiei.

Adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie in RM.

Adaptarea sociala semnifica potrivirea unei persoane cu mediul social; acord intre conduita personala si modelele de conduita caracteristice ambiantei; echilibru intre asimilare si acomodare sociala. Adaptarea sociala este procesul prin care o persoana sau un grup social devine capabil sa traiasca intr-un nou mediu social, ajustindu-si comportamentul dupa cerintele mediului. Adaptarea sociala se produce in raport cu un mediu nou, schimbat, iar indicatorul reusitei este faptul ca subiectul se simte ca „acasa" iar pentru ceilalti nu mai este un strain. Numerosi agenti nocivi fizici sau chimici, starile nervoase, bolile, distrug echilibrul omului cu mediul, dind nastere la numeroase tulburari, la „inadaptare sociala". Bolnavii mintali, delincventii, subiectii cu tulburari de cmportament reprezinta diverse siuatii de neadaptare sociala cu cauzalitate complexa: deficiente ereditare, frustratii afective precoce, carente de autoritate familiala, familie dezorganizata, mediu de viata nociv, etc. Din acest considerent, obiectivele de bază ale statului referitor  la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie sun  acordarea  asistenţei garantate de stat şi susţinerea acestor personae si desigur crearea unui sistem de stat de tutelă postpenitenciară.

Subiecţi ai adaptării  sociale se consideră persoanele eliberate din locurile de detenţie, care şi-au pierdut relaţiile socialmente utile şi care au nevoie de ajutor din partea statului. Protecţia socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie constă în acordarea asistenţei sociale garantate de stat persoanelor în cauză. Protecţia socială este asigurată de un complex de măsuri prevăzute de prezenta lege, precum şi de programele republicane şi locale de adaptare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie, elaborate şi aprobate respectiv de Guvern şi de autorităţile administraţiei publice locale.

Guvernul, în domeniul adaptării sociale a persoanelor eliberate din locurile de detenţie:

a) elaborează şi aprobă Programul de adaptare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie;

b) finanţează realizarea acestui program din mijloacele bugetului de stat;

c) stimulează participarea întreprinderilor,  instituţiilor, organizaţiilor, asociaţiilor obşteşti, organizaţiilor religioase, a unor cetăţeni aparte la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie.

Autorităţile administraţiei publice locale, în domeniul  adaptării sociale a persoanelor eliberate din locurile de detenţie, în teritoriul subordonat:

a) acordă ajutor persoanelor menţionate în soluţionarea problemelor ce ţin de alegerea domiciliului;

b) colaborează cu oficiile forţei de muncă situate  pe teritoriul subordonat, soluţionînd problemele ce ţin de plasarea în cîmpul muncii a persoanelor eliberate din locurile de detenţie;

c) creează servicii  de patronaj, consilii de tutelă, fonduri pentru acordarea de ajutor  material persoanelor eliberate din locurile de detenţie care nu au ocupaţie şi domiciliu;

d) coordonează acţiunile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor în acordarea  de ajutor persoanelor care au  nevoie de adaptare socială;

e) recomandă agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, să creeze locuri de muncă pentru persoanele eliberate din locurile de detenţie.

Finanţarea  măsurilor în vederea adaptării sociale a persoanelor eliberate din locurile de detenţie se realizează din mijloacele bugetului de stat şi bugetelor locale, fondurilor de caritate şi ale altor fonduri, a căror formare  nu este interzisă, de acordare de ajutor material persoanelor în cauză,sponsorilor. Statul stimulează participarea în activitatea de adaptare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie a agenţilor economici, asociaţiilor obşteşti, organizaţiilor religioase şi a unor cetăţeni aparte, acordîndu-le, în conformitate cu legislaţia, înlesnirile şi privilegiile respective.

 În scopul dirijării procesului de adaptare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie, bunei desfăşurări a muncii în rîndurile lor, înfăptuirii controlului asupra comportării persoanelor în cauză, se creează un sistem de stat de  tutelă  postpenitenciară  în vederea promovării politicii sociale a statului. Instituţiile de bază ale sistemului în cauză sînt:

a) Centrul republican de coordonare a măsurilor de adaptare socială;

b) serviciile teritoriale de patronaj.

Centrul republican de coordonare a măsurilor de adaptare socială se instituie pe lîngă Guvern pe baze obşteşti şi în activitatea sa se conduce de regulamentul său aprobat de Guvern. Activitatea centrului este condusă de un consiliu, din componenţa căruia fac parte reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor  Interne şi ai altor organe interesate, precum şi ai asociaţiilor obşteşti.

Serviciile teritoriale de patronaj se instituie pe lîngă organele  executive ale administraţiei publice locale şi activează  în baza  statutului aprobat de ele. Serviciile de patronaj sînt conduse de lucrători ai serviciilor publice corespunzătoare. Serviciile teritoriale de patronaj acordă  ajutor persoanelor eliberate din  locurile de detenţie  în  adaptarea lor socială, atribuindu-le diverse tipuri de asistenţă medicală, juridică, financiară şi materială. Serviciile teritoriale de patronaj coordonează acţiunile oficiilor forţei de muncă, organelor de executare a pedepsei, de ocrotire a sănătăţii, altor organe de stat şi asociaţii obşteşti în vederea adaptării sociale a persoanelor eliberate din  locurile de detenţie.

Organele de executare  a pedepsei contribuie la adaptarea socială a persoanelor care se eliberează din locurile de detenţie prin crearea în  penitenciare a sectoarelor de adaptare socială, care oferă condamnaţilor posibilitatea de a însuşi priceperi şi deprinderi necesare în viaţa independentă, de a obţine o pregătire psihologică, morală şi practică pentru viaţa în libertate, stabilirea de contacte oficiale preliminare între penitenciare şi oficiile  forţei de muncă în vederea soluţionării problemelor ce ţin de viitorul persoanelor menţionate.

Asociaţiile obşteşti, fondurile de caritate, consiliile de tutelă, organizaţiile  religioase, precum şi unii cetăţeni aparte contribuie la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie, acordîndu-le diversă asistenţă socială individuală, precum şi în corespundere cu programele republicane şi locale de adaptare socială.

Statul garantează persoanelor eliberate din locurile de detenţie exercitarea dreptului la muncă conform prevederilor legislaţiei. Plasarea în cîmpul muncii a persoanelor menţionate se efectuează de către agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în baza cererii personale şi a propunerii de angajare din partea oficiului forţei de muncă. Agenţii economici examinează chestiunile ce ţin de angajarea persoanelor eliberate din locurile de detenţie, cărora oficiile forţei de muncă le-au făcut propuneri de angajare, şi iau decizii pornind de la posibilităţile de care dispun.

În scopul asigurării, în conformitate cu legislaţia, a protecţiei sociale persoanelor eliberate din locurile de detenţie care întîmpină dificultăţi  la plasarea în cîmpul muncii, Serviciul de stat pentru utilizarea forţei de muncă contribuie la:

a) asigurarea  lor  cu informaţie veridică despre locurile de  muncă (posturile) vacante şi alegerea unui loc de muncă corespunzător;

b) înregistrarea lor la oficiul forţei de muncă;

c) asigurarea posibilităţilor de pregătire profesională, de reciclare şi de perfecţionare profesională în conformitate cu cerinţele pieţei forţei de muncă;

d) antrenarea lor la lucrările publice remunerate.

Persoanele mentionate mai sus au dreptul să obţină, în mod gratuit, de la oficiile forţei de muncă  informaţii, consultaţii  şi mediere.

Administraţia penitenciarului, cu 6 luni  înainte de eliberarea condamnatului,  îl familiarizează pe acesta cu principiile şi normele de bază  ale legislaţiei cu privire la utilizarea forţei de muncă,  explică modul de plasare în cîmpul muncii, drepturile şi obligaţiile în procesul căutării locului de muncă şi, în baza cererii scrise,  în care condamnatul îşi precizează opţiunea  privind locul de trai după executarea pedepsei şi  îşi exprimă dorinţa de a fi plasat în cîmpul muncii prin intermediul Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă, expediază la oficiul forţei de muncă informaţia necesară pentru a organiza plasarea în cîmpul muncii a persoanei respective.

Plasarea  în cîmpul muncii a persoanelor eliberate din locurile de detenţie se efectuează atît în mod individual, cît şi  prin intermediul oficiilor forţei de muncă. Persoanele care doresc să fie plasate în cîmpul  muncii prin intermediul oficiului forţei de muncă se înregistrează la oficiul de la locul de trai ales.

Agenţii economici  participă  la  realizarea măsurilor de  adaptare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie prin  crearea pentru ele a locurilor de muncă,anunţarea  oficiului  forţei  de muncă  despre  locurile  vacante existente, expedierea,  în termen de 3 zile, către oficiul forţei de muncă a unei  înştiinţări  în  scris despre încadrarea, la  locurile de muncă declarate anterior vacante, a persoanelor în cauză.

Contractul de închiriere a spaţiului locativ la locul de trai al deţinutului  în  perioada  de executare a pedepsei nu se  întrerupe,  cu condiţia achitării chiriei şi a serviciilor comunale. Persoanele  eliberate  din  locurile  de  detenţie care  nu  au domiciliu  stabil se plasează provizoriu în aziluri de noapte, create de autorităţile administraţiei publice locale. Persoanele  eliberate din locurile de detenţie, după  încheierea contractului de muncă, se asigură cu cămin în modul stabilit.

Persoanele care au executat pedeapsa închisorii, cu excepţia celor cărora, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (5) şi ale art. 67 alin. (3) din Codul penal al Republicii Moldova, le-a fost înlocuită pedeapsa principală sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunităţii cu pedeapsa închisorii, la eliberarea din locurile de detenţie beneficiază de o indemnizaţie unică în mărime de 75% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent.
Indemnizaţia se achită la data eliberării de către penitenciarul din care este eliberat deţinutul, din contul mijloacelor prevăzute în acest scop în bugetul de stat.

Statul garantează,  în condiţiile legii, persoanelor eliberate din locurile de detenţie minimul de asistenţă medicală gratuită.

Persoanele de vîrstă înaintată, precum şi invalizii de gradele I şi II, care s-au eliberat din locurile de detenţie şi care nu au rude sau alte legături sociale, în caz de necesitate şi cu acordul lor, se repartizează de către organele protecţiei sociale în instituţiile sociale ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

         Adaptarea sociala a persoaneor eliberate din locurile de detenţie este reglementată de Codul de Executare a Republicii Moldova, şi anume capitolul XXVIII articolele 302 şi 303, de Legea Nr. 297 din  24.02.1999 cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie şi de literatura de specialitate. 


P.S. una din temele mele pt lucrul indivicual. O gasesc interesanta shi mam gindit ca ar fi bine sa ma impart cu lumea :)